Carpath Enduro Râșnov 2015: hai s-o-mpingem!
Ieri și astăzi a avut loc la Râșnov o nouă etapă a Carpath Enduro 2015. A fost o etapă mult așteptată de împătimiții genului. Organizarea a fost bună, vremea a ținut cu noi, dar se pare că aceste ingrediente nu sunt suficiente pentru succesul unei competiții.
Bineînțeles, nu puteam pierde această oportunitate. Din păcate, nu am reușit să ajung Sâmbătă, dar Duminică la 9 dimineața eram pe traseu, pentru cea de a doua zi a competiției. Locul ales a fost la poalele cetății Râșnov, la confluența cu drumul către Poiana Brașov. A fost o dimineață mai mult noroasă, dar caldă. Publicul a fost prezent în număr redus, iar cei mai mulți au fost rude și prieteni ai concurenților. Deoarece deja fusesem într-o scurtă recunoaștere Duminică seara, deja știam cu ce trebuie să mă pregătesc și unde sunt cele mai bune unghiuri de fotografiere. Am luat cu mine un zoom 35-70 mm f/2,8 și un 80-200 mm f/2,8. Am avut în geantă și o husă pentru aparatul foto, utilă în cazul în care ar fi plouat.
Am lucrat RAW cu balans de alb automat, deoarece lumina era destul de echilibrată și nu aveam nevoie de prea multă prelucrare. Pentru a obține o profunzime mai redusă, am ales sa lucrez cu f:4. Din fericire, nu a trebuit să împing prea mult valoarea ISO, deoarece am avut destulă lumină. Am lucrat cu ISO 400, deși DSLR-ul meu îmi permite să urc liniștit până la ISO 12.000.
Știam că acest sport nu beneficiază de publicitatea pe care o merită și că sponsorii nu se înghesuie să îl susțină. În mintea mea, lucrurile sunt destul de clare: fără public, sponsorii nu au niciun motiv să vină. Însă dacă vrei public, trebuie să asiguri spectacol. Însă în acest week-end la Râșnov, spectacolul a fost scurt și de slabă calitate. Traseul de la baza cetății arăta foarte spectaculos și am crezut că voi putea realiza imagini foarte spectaculoase. Pe traseu se putea vedea bușteni, rampe, obstacole și un mare evantai din lemn, pe care piloții urmau să îl parcurgă sub o înclinație foarte mare. Din păcate însă, după ploaia din noaptea anterioară, evantaiul a devenit prea alunecos. Primul pilot a alunecat și a căzut, lucru care i-a determinat pe organizatori să modifice traseul, astfel încât evantaiul să fie ocolit.
A lipsit spectacolul
Din păcate, spectacolul a fost departe de ceea ce mă așteptam. Piloții au făcut doar câte un tur de traseu, după care au dispărut în pădure. Și nici măcar acest tur nu a fost unul serios: cei mai mulți dintre piloți fie și-au împins motocicletele pentru a trece peste bușteni, fie au preferat să ocolească obstacolele și să treacă mai departe. Din punctul meu de vedere, a fost ridicol. Foarte mulți piloți nu au trecut nici măcar peste cei mai mici dintre bușteni. Apoi, după un tur chinuit, în care și-au ambalat motoarele degeaba, au dispărut în pădure pentru un traseu de 20 Km. Bineînțeles, nu am încercat să fugăresc prin pădure câteva motociclete, deci am decis să plec acasă. Toată tărășenia a durat mai puțin de 30 de minute, cu tot cu pauzele dintre starturile diferitelor categorii. În final, totul a fost o totală dezamăgire (cred că am mai zis, dar trebuie să repet).
Înainte să sară fanii cu scandalul, așa cum au făcut-o în cazul unui material mai vechi, trebuie să fac câteva precizări. Întâi de toate, dacă vreți să vă dați tare cu motorul la enduro, vă trebuie sponsori. Aceștia nu vin dacă nu le oferiți expunere. Adică public! Iar voi, motoriști amărâți, nu sunteți în stare să treceți peste un buștean. Eu sunt spectator, pe mine nu mă interesează cât e de greu și cât costă. Eu vreau să vă văd cum o faceți! Am televizor și acolo pot să văd cum alții fac asta să pară o bagatelă! Aș putea să continuu așa cât e nevoie, dar cred că ați prins ideea: nu faceți performanță, nu faceți spectacol și bașca, vă mai și ascundeți prin păduri să nu vă poată urmări lumea! Cred că de data asta mi-ați poluat degeaba orașul!
